Proprietatea intelectuală reprezintă un domeniu vast și plin de nuanțe, motiv pentru care lipsa acțiunii ne poate costa cu mult mai mult decât am fi dispuși să plătim. Profesia de consilier în proprietate intelectuală este relativ nouă, mai ales în contextul capitalist, însă există deja consilieri care pot pune la dispoziția antreprenorilor cunoștințe de specialitate dobândite în anii de practică. Pe plan european, România ocupă locul 18 în anul 2017 cu 663 mărci comunitare înregistrate le EUIPO, țările fruntașe fiind Germania, Italia, Spania și Suedia.

Obținerea protecției proprietății intelectuale este benefică tuturor persoanelor fizice și juridice, titlul de proprietate intelectuală fiind dovada de anterioritate, în condițiile în care beneficiază de prioritate la înregistrare primul solicitant, pe principiul „primul venit, primul servit”.

Astăzi vorbim despre drepturile de proprietate intelectuală alături de Ec. Cătălina Lungu, ​ asistent în Proprietate Intelectuală & Data Protection Officer (GDPR compliance) despre pașii demarării acestui proces, cui îi este adresat, care sunt riscurile la care se expun antreprenorii în cazul non-acțiunii, respectiv cum se poziționează România la acest capitol.

Proprietatea intelectuală include, printre altele, și drepturile de autor, fiind reprezentată prin actul de creație pe care omul îl manifestă pentru evoluția fiecărui domeniu de activitate la care ne putem gândi, creații ale minții precum invențiile, operele literare și artistice, simbolurile, numele și imaginile utilizate în comerț. Poate fi vorba de un mod de ambalare a unei ciocolate, de un model distinct de sticlă de whiskey, o reprezentare grafică, un slogan, un concept de afacere, etc.

Măsurile de protecție a proprietății intelectuale țin de managementul strategic al organizației și este primordial necesar a fi luate cât mai timpuriu, continuă aceasta. De exemplu, în momentul în care ți-ai deschis o firmă, este bine să îi protejezi denumirea la OSIM încă de la înființare, deoarece poți ajunge în situația de a dovedi anterioritatea înregistrării, în fața altei cereri de marcă. Mai apoi, după ce ți-ai înregistrat-o, pe întreaga perioadă de 10 ani de acordare a protecției este responsabilitatea ta să îi menții unicitatea prin monitorizarea registrelor naționale și internaționale pentru a te putea opune prompt încă din fază incipientă, la înregistrarea de mărci identice/similare.

De asemenea, dacă te-ai hotărât să creezi un brand fără ca acesta să fie același cu denumirea comercială a firmei, este prudent să îl înregistrezi anterior lansării pe piața de profil în care acționezi, pentru a nu risca apariția unor situații care te-ar putea forța să renunți la acesta la un moment dat – o situație cu atât mai devastatoare ca efecte, cu cât investițiile făcute în promovarea respectivului brand au fost mai mari.

Acest titlu de proprietate intelectuală oferă titularului exclusivitate în a beneficia de pe urma muncii sau a investiției sale, într-un mod opozabil. De apelat la evantaiul de măsuri de protecție a proprietății intelectuale, apelează primordial entitățile care înțeleg importanța colosală a acestui tip de proprietate, împreună cu efectele nefaste pe care le poate aduce lipsa luării acestor măsuri.

Riscul suprem la care se expun antreprenorii care nu acordă prioritate protecției proprietății intelectuale ar putea fi chiar pierderea propriei identități, a numelui sub care piața țintă îi identifică. Deși o companie generează plus valoare în piața de profil cu investiții susținute și cu un capital important de timp, poate ajunge în această situație; aceasta nu va avea resurse suficiente să se redreseze, în lipsa măsurilor de protecție intelectuală luate chiar de la înființarea companiei.

Nici contrafacerea nu este un risc de neglijat, având în vedere că lipsa unui titlu de proprietate intelectuală ne privează inclusiv de drepturile morale asupra creației proprii, în timp ce prezența unui titlu de proprietate intelectuală ne dă posibilitatea de a stopa contrafacerea, inclusiv cu suportul și susținerea Direcțiilor Vamale, acolo unde este cazul, declară Cătălina Lungu.

Deși este stabilit prin lege că o faptă de natura contrafaceri unei mărci înregistrate constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă penală, cazurile de contrafacere și piraterie, pe lângă alte fapte de concurență neloială, sunt destul de frecvente.

De altfel, International Trademark association  (INTA) – organizație de referință în domeniul proprietății intelectuale, anunță printr-un raport publicat în ianuarie 2017 că în anul 2022 se estimează ca valoarea produselor contrafăcute și piratate va ajunge la valoarea de 2,8 triliarde de dolari.

În lipsa unui titlu de proprietate intelectuală, nici un act de concurență neloială și/sau contrafacere nu poate fi combătut eficient și pe bună dreptate, atâta timp cât respectivul capital intelectual se află încă în patrimoniul public.

Presupunând însă că, în mod fericit, un asemenea titlu există, titularul poate cere oprirea producerii, comercializării, oferirii spre vânzare promovării directe sau electronice a produselor/serviciilor protejate prin titlul de proprietate intelectuală, cât și punerea la dispoziție a documentelor  ce arată volumul încălcării dreptului de exclusivitate sau a altui drept conex, în baza unei notificări prin executor judecătoresc.

Titlurile de proprietate intelectuală sunt de mai multe tipuri, dat fiind faptului că răspund unor date specifice diferite:

  1. Certificatul de înregistrare este valabil 10 ani și protejează un semn distinctiv ce indică faptul că o anumită categorie de servicii sau produse sunt fabricate sau furnizate de o anumită firmă sau persoană – funcția de identificare a produsului/serviciului furnizat. Marca poate fi verbală (un slogan), figurativă (logo), combinată (logo cu slogan), auditivă sau tridimensională.
  2. Brevetul de invenție asigură protecție pentru o perioadă de 20 ani și îi conferă titularului dreptul exclusiv asupra unei invenții – un produs sau un procedeu ce se caracterizează printr-o notă de noutate în procesul de soluționare a unei probleme.
  3. Dacă ne adresăm aspectului estetic ca element de noutate, putem să ne înregistrăm produsul cu titlu de desen sau model industrial, pentru o perioadă inițială de 10 ani și cu posibilitatea prelungirii pentru 3 perioade succesive de câte 5 ani (în total 25 ani). Desenul sau modelul industrial supus înregistrării va consta într-un element distinctiv care face ca produsul să fie atractiv pentru piața țintă, crescându-i vandabilitatea. Acesta nu trebuie să îndelinească o funcție tehnică, de nelipsit fiind componenta artistică a desenului sau modelului industrial care să beneficieze de protecție mai ales la contrafacere.
  4. Indicația geografică este un semn utilizat pe produsele cu o origine geografică precisă ca localizare și se caracterizează prin niște calități distinctive sau pot atrage o notorietate sporită prin prisma locului la care se referă. O indicație geografică poate fi utilizată de toți producătorii regiunii/locului pe care îl evocă, ca o promisiune a menținerii caracteristicilor implicite a produsului tradițional, fiind interzisă utilizarea acesteia de către producători neoriginari din locul desemnat.

Un domeniu amplu al proprietății intelectuale este și cel dedicat drepturilor de autor și drepturilor conexe – protecția intelectuală fiind prilejuită pentru autori, artiști, creatori de creații literare și artistice (opere). În această categorie sunt incluse și programele de calculator, bazele de date, creațiile publicitare, desenele tehnice, pe lângă romane, poezii, piese de teatru, filme, ziare, lucrări de referință, opere coregrafice, compoziții muzicale, ș.a. Titularul de drepturi de autor pot autoriza sau interzice reproducerea operei sale sub orice formă, publicarea/difuzarea acesteia, traducerea în alte limbi, adaptarea ei în diferite formate, etc, pentru o perioadă de minim 50 ani după moartea autorului.

Cât despre costurile înregistrării unei mărci și timpul alocat unui astfel de demers în România, Cătălina Lungu ne spune că titlurile de proprietate intelectuală sunt de mai multe tipuri, deoarece răspund unor date specifice diferite; avem de a face cu mărci verbale, figurative, de poziționare, multicolore sau nu, mărci multimedia, holograme, sonore etc. Deci, investiția privind înregistrarea dreptului de proprietate a unei mărci variază ca atare.

Taxele OSIM – în cazul înregistrării mărcii la nivel național – sunt publicate pe site-ul oficial al instituției, acestea plecând de la 920,00 lei pentru înregistrarea unei mărci verbale pe o singură clasă Nisa, în timp ce comisionul consilierului în proprietate intelectuală variază de la o agenție la alta.

Este extrem de importantă rafinarea echilibrată a opțiunilor de protecție a mărcii (raportat la selecția claselor Nisa compatibil cu politica de marketing pentru următorii 10 ani – pentru maximizarea protecției intelectuale) și depunerea cererii într-o formă corectă, pentru nu ne confrunta cu situații precum primirea unui aviz de respingere provizoriu din partea OSIM, explică aceasta.

În condițiile în care cererea de marcă nu preîntâmpină nici un fel de acțiuni de opoziție, durata firească este de până la 7 luni până când marca este admisă. În anul 2018, plata taxelor încă mai este acceptată în mai multe tranșe, în condițiile în care se urmărește o aliniere cu procedurile oficiului european chiar cu ianuarie 2019, dată de la care se va solicita plata tuturor acestor taxe în avans, anterior depunerii cererii de înregistrare a mărcii.

Înregistrarea comunitară oferă protecție la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene și taxele EUIPO au ca punct de plecare suma de 850,00 Eur – pentru o singură clasă Nisa – la care se adaugă comisionul perceput de consilierul în proprietate intelectuală.

Cert este că un antreprenor vizionar și bine pregătit nu va neglija punerea sub protecție a capitalului intelectual generat în cadrul afacerii sale, nefiind niciodată dispus să plătească un preț care oricum este prea mare pentru a fi măcar pus în discuție coroborat cu costurile modice pe care le presupun luarea măsurilor de protecție intelectuală la timpul potrivit. – Cătălina Lungu, asistent în Proprietate Intelectuală & Data Protection Officer (GDPR compliance).

Autor

Pentru că antreprenoriatul este principalul vector al progresului unei comunități. Pasionată de noile invenții, soluții și de potențialul extraordinar al românilor.