Francizarea și-a câștigat, de-a lungul timpului, statutul de  metodă dovedită de a face afaceri și este folosită cu succes în multe domenii de activitate de către mii de antreprenori din întreaga lume. Pe lângă notorietatea brandului oferit de către francizor – care ne poate garanta un număr crescut de clienți și șanse minime de a da faliment, există diverse avantaje, responsabilități și, bineînțeles, riscuri aferente.

Astăzi discutăm cu Paul Voicu, Managing Partner Inventure Franchise Consulting, despre avantajele și riscurile aderării la sistemul de franciză, despre cum alegem cea mai potrivită franciză pentru noi, respectiv despre poziționarea României pe piața de francize.

În esență, vorbim despre francize atunci când două (sau mai multe) companii independente funcționează sub umbrela aceluiași brand: o companie oferă o opotunitate de business, iar antreprenorul transformă oportunitatea respectivă într-un business local. Francizorul și francizatul sunt, astfel, două entități diferite și părți ale aceluiași brand, sub auspiciile unui contract de licență.

Pentru noi, franciza reprezintă un model de business testat și care și-a dovedit succesul în diverse tipuri de locații, domenii de activitate și arii geografice. Asta înseamnă că dacă în rețeaua respectivă există deja 15-20 de locații care sunt de succes, există o probabilitate mai mare ca și cea de-a 21-a să fie de succes, respectiv să fie profitabilă – Paul Voicu, Managing Partner, Inventure Franchise Consulting

Printre avantajele aderării unei francize, se numără modelul de business testat, procedurizarea și standardizarea, puterea de negociere cu furnizorii (inclusiv cu mall-urile) și brandul propriu-zis – care să fie coerent și să aibă notorietate. Aș menționa, totuși, faptul că brandurile care îți asigură clienții prin notorietatea lor sunt destul de reduse ca și număr, adaugă Paul.

Vedem un interes crescut în zona de food and beverage, unde încă sunt nișe de piață care nu sunt acoperite în Romania: cafenele print – Ted’s Coffee, înghețată artizanală – Moritz Eis. Totodată, creșterea de anul acesta vine din zona de servicii – și avem o serie de concepte cu un mare potențial de dezvoltare: Jetpoint – spălătorii de mașini self-service, Logiscool – unde copiii învață să codeze, Expense Reduction Analysts – cu reduceri de costuri pentru companii medii și mari, aBeauty Clinique – clinici premium de înfrumusețare și estetică corporală și facială.

În România, piața francizelor este încă de la început, iar dinamica acesteia este evidentă: o creștere anuală de 15-20%, ceea ce indică interesul crescut al românilor pentru acest tip de business

Împreună cu Ziarul Financiar, realizăm Catalogul Francizelor din România, în care avem și un market research. Una dintre concluzii este că avem potențial de dublare în următorii ani. Totodată, credem că antreprenorii locali cu business-uri construite în Romania se vor orienta din ce în ce mai mult spre franciză, ca metoda de scalare.

Paul Voicu a început împreună cu partenera sa, Raluca Stanciu, Francize.ro, iar până acum au ajutat peste 120 de antreprenori să își lanseze/achiziționeze o franciză, interacționând anual cu sute de persoane interesante de francize. Reprezintă, așadar, un adevărat canal de răspândire a informației pentru potențialii investitori: Dorim să deschidem o conversație între cei care care privesc francizele ca alternative de investiție, declară Paul Voicu.

Am început acest business împreună cu partenera mea, Raluca Stanciu. Ea avea experiență în zona de franciză, iar după criză, rămăsese un gol în piața de consultanță specializată pe francize. Am zis că merită să încercăm. Eu am avut un business de familie în consultanță în domeniul energiei regenerabile, iar Raluca era la momentul repectiv franchise manger la City Grill. După ce am dat faliment în regenerabile, m-am reorientat către zona de francize.

Avem peste 20 de francize pe care le reprezentăm în exclusivitate, iar consultanța noastră și informațiile complete despre sistemele de pe site le oferim în mod gratuit celor interesați.

Să luăm, spre exemplu, Salad Box, care a fost transformată de către Dan Isai și echipa sa într-o franciză globală. Din experiența dumneavoastră, ce anume face diferența dintre o afacere francizată de succes și un eșec imediat?

Ne place SaladBox – iar la un moment dat, am vrut să investim și noi într-o franciză de-a lor, dar nu a fost să fie. 🙂 Ne place, pentru că au pornit de jos și au știut să îmbunătățească în mod continuu. Încă o fac și le admir din acest punct de vedere abordarea.

Succesul unei francize, spune Paul, constă într-o multitudine de factori: momentul potrivit („Cum spunea Dan, dacă ar fi lansat cu 2 ani înainte, ar fi fost un eșec, pentru că piața nu era suficient de pregatită”), un produs (sau o gamă de produse) care să fie corect și consistent din punct de vedere calitativ, execuția expansiunii și echipă (cel puțin la nivel de management) care să te ajute să duci povestea mai departe.

Aș mai menționa un model mai inedit de franciză bancară – de exemplu, ING. Cred că i-a ajutat foarte mult să se dezvolte, iar partenerii sistemului cu care am mai interacționat de-a lungul timpului sunt multumiți de rezultate. Franciza ING a fost un pilot realizat pentru prima oară în România. 

Încă ne plac brandurile internaționale?

Dacă aruncăm o scurtă privire la piața de francize din România, 65% sunt branduri internaționale. Da, încă ne plac brandurile internaționale. În schimb, în țările dezvoltate, precum Spania, Franța, Germania sau Italia, proporția brandurilor locale este mult mai mare , de aproximativ 70-75%. Antreprenoriatul local este cel care se poate dezvolta mult mai mult prin franciză și vedem din ce în ce mai mulți antreprenori care fac business în Romania că privesc franciza ca metodă de expansiune.

Cum alegem franciza potrivită?

În alegerea francizei potrivite, spune Paul, important este să îți placă ceea ce o să faci. De exemplu, dacă vrei să deschizi o cafenea, este important să îți placă să primești oamenii, să fii ospitalier, să îți placă să lucrezi cu aceștia, la un nivel mediu de calificare. Uneori se confundă placerea de a bea cafea sau a merge la sala de fitness cu a-i servi pe alții. A-i servi, în sensul cel mai bun al cuvântului.

În funcție de particularitățile business-ului francizat, investiția într-o franciză (în zona de licențe de training/coaching) pornește de la 7.000 – 10.000 euro, ajungând până la 120.000 – 150.000 euro pentru locații de cafenele.

Dacă vorbim de masterfrancize (caz în care un investitor are exclusivitatea pe România), investiția în planul inițial de dezvoltare pleacă de la 200.000 euro și poate ajunge și la câteva milioane de euro.

Știi că NU ești potrivit pentru o franciză atunci când…

  1. Nu dorești să respecți reguli și sisteme: Am întâlnit investitori care doreau să mai schimbe o culoare în locație și să mai introducă niște produse în meniu, pentru că lor le plac, deși există un caiet de arhitectură foarte clar.
  2. Nu îți asumi statutul de antreprenor: Trebuie să fii conștient că este businessul tău și că succcesul sau eșecul ți se vor datora în primul rând ție. Iar mindset-ul trebuie să fie acela de a găsi soluții și de a te descurca. Culmea este că, uneori, oamenii caută un loc de muncă (dar pe investiția lor).

În încheiere, Paul ne amintește de importanța echipei și rolul acesteia în direcția dezvoltării unei afaceri printr-un proverb:

Dacă vrei să ajungi repede, mergi singur. Dacă vrei să ajungi departe, mergeţi împreună.

Autor

Pentru că antreprenoriatul este principalul vector al progresului unei comunități. Pasionată de noile invenții, soluții și de potențialul extraordinar al românilor.