Autor

Claudiu Palaghiu

Browsing

Alergăm după sănătate, ne facem analize periodic, ne tratăm atunci când ceva nu este în regulă, și rămânem la fel de bolnavi când vine vorba despre sănătatea mentală, cea care o influențează și pe cea fizică și cea care ne dictează practic calitatea fiecărei decizii pe care suntem nevoiți să o luăm în activitățile noastre de zi cu zi.

FlixBus este cel mai mare furnizor de bilete de călătorie cu autocarul pe distanțe lungi din Europa, brand care a apărut în Germania, și de care nemții pur și simplu s-au îndrăgostit.

Modelul de business pe care funcționează FlixBus se concentrează pe colaborarea cu companiile locale și aducerea curselor acestora într-un singur sistem și într-un singur nume, acela fiind FlixBus. Practic, tot sistemul se realizează prin digitalizare. În acest fel, cumpărătorul de bilete știe un singur furnizor și cel mai important, știe un furnizor care satisface nevoile călătorului (de aici și dragostea nemților pentru acest brand).

De curând, Facebook face și în România concurență serioasă platformelor de cumpărare/vânzare online.

Compania a anunțat lansarea Facebook Marketplace în România, platforma care este deja funcțională în peste 25 de țări din întreaga lume și care se adresează utilizatorilor obișnuiți sau micilor afaceri.

Ideea de a construi aceasta platforma, le-a venit celor de la Facebook în urma urmăririi comportamentului utilizatorilor de pe rețeaua socială, și anume că aceștia vând și cumpără într-un mod dezordonat prin simple anunțuri postate pe platformă.

In Facebook Marketplace, utilizatorii pot adăuga produse, încărcând imagini, descrieri și menționând un preț pentru fiecare produs, sau pot vedea produsele disponibile spre vânzare, în funcție de categorie. De asemeni, ei pot alege dacă afișarea anunțurilor se va face în funcție de proximitatea vânzătorului sau ordonată în funcție de preț.

Din nefericire, serviciul nu oferă posibilitatea de a face plăți online și oficialii au declarat ca nici nu au în plan momentan dezvoltarea acestei opțiuni.

Principalele avantaje ale Marketplace sunt transparența și siguranța. Atât vânzătorul cât și cumpărătorul interacționează folosindu-și profilul de Facebook, fapt ce permite oricărei părți să analizez cealaltă parte ca fiind credibilă sau mai puțin credibilă. Mai mult de atât, există și un sistem de raportare a suspiciunilor către echipa Facebook care va verifica situația și va elimina conținutul daca acesta se dovedește a fi nepotrivit.

În România, există mult potențial antreprenorial însă puțini sunt cei care aleg acest drum și preferă mai degrabă un job (așa-zis) stabil care nu aduce riscul de a exista alternanțe.

Pe de altă parte, există grupuri de oameni/companii care promovează antreprenoriatul și ideile deștepte demne de luat în seamă.

Unul dintre aceste grupuri este și Impact Hub Bucharest, care vine cu un program de accelerare de business, numit Hubcelerator care se desfășoară în București în perioada 6 octombrie – 15 decembrie 2016.

În urma participarii la acest program, 30 de startup-uri vor fi selectate pentru validarea și dezvoltarea propriilor idei de business alături de antreprenori și mentori precum Axinia Bogdan (Emag), Marian Popa (Deutsche Bank), Raluca Radu (answear.com), Sergiu Negut (Fru Fru), Paul Ghita (Melow Drinks) sau Sorin Kertesz (Biciclop).

Potrivit organizatorilor, programul include workshop-uri pe teme de vânzări, strategii de marketing, planuri financiare și momente de mentorat 1 la 1.

Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea. (Nelson Mandela)

50% din foștii participanți își dezvoltă în prezent afacerile. Printre cele mai deosebite idei dezvoltate cu ajutorul acestui program amintim Iutta (un brand de genți), Aviziero (o aplicație de gestiune online a asociațiilor de proprietari) și Upside Down (o companie care produce portofele, sacoșe și genți din bannere sau prelate reciclate).

Așadar, dacă ești antreprenor la început de drum, merită să te înscrii în acest program. Înscrierile se fac până la data de 25 septembrie pe pagina web a organizatorului (click aici).

Cum este și normal, pentru desfășurarea unui astfel de program este nevoie și de finanțe. Un participant va plăti între 1500 – 2000 de lei pentru înscrierea în program. Mai multe detalii puteți afla direct de la organizator.

Amintim că înainte de toate și pentru diminuarea riscurilor, cheia este educația! Mult succes!

Photo credit: searchengineland.com

Închirierea unei mașini a devenit și în România un serviciu tot mai accesibil și cu această ocazie domeniul primește tot felul de inovații. În acest articol vom vorbi despre conceptul de car sharing care își face loc în piața românească.

Ce este “Car Sharing-ul”?

Conceptul se bazează pe ideea de a oferi spre închiriere mașina personală către șoferi care solicită acest lucru. Ideea este motivată de faptul că o mașină persoanală reprezintă cel mai mare consumator de resurse. Conform studiilor, o mașină se depreciază 60% în primii 5 ani de la achiziție și nu ar fi o problemă dacă mașinile noastre le-am folosi mereu. Însă de cele mai multe ori nu avem nevoie de mașină în permanență și acest lucru nu face nimic decât să cheltuim bani pe un lucru pe care nu îl folosim mereu.

De aceea, conceptul a fost înțeles de americani și usor se extinde în toată lumea, unde oamenii înțeleg că dacă închiriază mașina în timpul în care nu o folosesc, pot reduce sumele plătite pentru întreținere din câștigurile obținute la închiriere.

Serviciul este disponibil prin înscrierea mașinii sau solicitarii de închiriere într-un sistem online.

Car Sharing în România

Curentul fiind nou, la noi concurența este foarte redusă în acest domeniu. Pentru acest concept, l-am întâlnit pe Ovidiu Mihoc, fondatorul www.lendit.ro și l-am rugat să ne poveasca despre acest sistem care practic poate deveni business pentru toată lumea, începând de la cel care oferă spre închiriere, continuând cu cel care închiriază la un preț mai mic și nu în ultimul rând cel care face facilă această tranzacție, platforma unde se întalnește oferta cu cererea.

Care sunt avantajelele și dezavantajele acestui sistem? (ne răspunde Ovidiu)

Ovidiu:

Avantajele sunt substanțiale de ambele părți: pentru cei care doresc să închirieze o mașină, prețurile sunt mai mici (dispar taxele ascunse), conveniența mai mare (mașini mai aproape de consumatori), diversitatea mai mare de autovehicule precum și reducerea birocrației comparativ cu o companie tradițională de închirieri, iar pe partea cealaltă, proprietarii de mașini își pot reduce considerabil costurile de mentenanță. Dezavantajele ar putea fi creșterea nivelului de uzură a mașinii și riscurile asociate închirierii: accidentele și furturile. Ambele dezavantaje vor persista, însă putem să le minimizăm prin creearea unor sisteme de protecție (asigurare CASCO, instalarea GPS-ului și verificarea soferilor).

Tot pe Ovidiu, l-am întrebat care este viziunea proiectului său.
Ovidiu:
Pe viitor dorim ca proiectul să încorporeze mai multe servicii. Astfel, am dori să adaugăm un segment de leasing operațional prin care consumatorii să poată cumpăra o mașină nouă sau second-hand, oferindu-i posibilitatea să o închirieze pe platformă pentru a acoperi o parte din costurile leasing-ului. În același timp, dorim să dezvoltăm o comunitate de useri care să revină pe platformă de fiecare dată când au nevoie de un mijloc de transport, în speranța că din ce în ce mai multe persoane vor renunța la mașina personala în favoarea închirierii uneia, numai atunci când au nevoie.
Sunt sigur că ne place ideea însă cel mai tare ne este frică de cel căruia i-am închiria mașina noastră și probabil mulți s-ar lega de ideea că în România oamenii nu știu să respecte bunurile primite în chirie.
Pentru aceasta se pot găsi soluții și nu este necesar să închiriem o mașină oricui. Putem alege cui închiriem și putem cere diferite informații prin care să aflam mai multe despre cel care solicită acest serviciu. Ulterior, pot exista feedback-uri în platforma online și putem alege detașat să închiriem doar celor de bună credință.
P.S. În România, în ultimii ani am observat o evoluție în ceea ce privește respectul între oameni.
Photo credit: www.myyp.com/Blog

Cu toții știm probabil că agricultura din România este într-o continuă dezvoltare și că din ce în ce mai mulți tineri și nu numai își deschid afaceri la țară în agricultură. De cele mai multe ori, aceste afaceri au ca ajutor financiar fondurile europene care pot fi de zeci de mii de euro până la sute de mii de euro.

În funcție de procentul nerambursabil alocat tinerilor fermieri, aducem câteva informații despre Programul Național De Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Pentru a înțelege mai bine subiectul abordat, am stat de vorbă cu Robert Dodiță, care este consultant pe fonduri europene și are propria firmă de consultanță în acest domeniu (www.unlockbusiness.ro). Robert ne-a spus despre cel mai important și accesat program al fondurilor europene în rândul tinerilor, așa că vom vorbi despre acesta.

Submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Scopul acestui program este acela de a promova spirtul antreprenorial în rândul tinerilor, de a îmbunătăți managementul acestui domeniu și de a crește competivitatea sectorului agricol, astfel reușind să crească și calitatea agriculturii românești.

Sprijinul nerambursabil este în valoare de 40.000/50.000 euro (în funcție de dimensiunea exploatației agricole) și este 100% nerambursabil, ceea ce înseamnă că contribuția proprie este de 0 %.

Temerile tinerilor

Știind unele temeri ale tinerilor care practic blocheaza dezvoltarea unora ca și antreprenori, l-am întrebat pe Robert despre acești bani, mai exact când se intră în posesia lor, fiindcă multe guri vorbesc că trebuie să învestim din propriile finanțe și abia apoi ne recuperăm banii.

Da, așa este. Există diverse temeri în rândul tinerilor, însă în cadrul acestui proiect nu este cazul. La acest tip de proiect nu este nevoie de contribuție privată sau apel la bancă deoarece primești prima tranșă de 75 % după aprobarea proiectului, iar diferența în maxim 33 luni în funcție de finalizarea investițiilor din planul de afaceri.

Activități concrete de business

În cadrul acestui proiect, principalele activități pentru care putem obține fonduri europene sunt: legumicultură, producerea de sămânță/material săditor, pomicultură, bovine, apicultură, ovine și caprine ș.a.

Pe finalul discuției cu Robert, ne-a spus că pentru alte informații ce nu sunt prezente în acest articol, poate fi contactat și promite să răspundă cu drag întrebărilor celor interesați de mai multe detalii (www.unlockbusiness.ro / www.facebook.com/UBCIASI)