Angajatorii vor primi amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană care lucrează „la negru”, dar valoarea totală a amenzilor nu poate să depășească 200.000 de lei. Conform legii (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii) , dacă nu se achită amenda și situația nu este remediată, angajatorii pot face închisoare între 6 luni și 2 ani.
Google aduce mai aproape de antreprenori serviciul AdWords prin lansarea unei variante simplificate de creare a unei campanii de publicitate pe motorul de căutare.
Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi împreună cu Fundaţia Corona (lider de parteneriat), implementează proiectul TREI, DOI, UNU, START NORD-EST!, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, POCU/82/3/7/103986.
Guvernul își dorește ca în companiile cu mai mult de 50 de angajați să existe în structura organizatorică o persoana desemnată ca expert în egalitatea de șanse, conform cu proiectul de lege inițiat de Ministerul Muncii. Printre altele, această inițiativă este susținută și de Premierul Viorica Dăncilă.
Noul cabinet condus de Viorica Dăncilă și-a anunțat miniștrii propuși, iar noi ne-am oprit imediat asupra celui care ne interesează cel mai mult, și anume asupra ministrului pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat.
Alergăm după sănătate, ne facem analize periodic, ne tratăm atunci când ceva nu este în regulă, și rămânem la fel de bolnavi când vine vorba despre sănătatea mentală, cea care o influențează și pe cea fizică și cea care ne dictează practic calitatea fiecărei decizii pe care suntem nevoiți să o luăm în activitățile noastre de zi cu zi.
Până în acest moment, în cadrul programului Start-Up Nation, doar 23 de proiecte au fost finanțate cu câte 200.000 lei.
Autoritățile declară că restul banilor (până la 600 milioane de lei) există și sunt în conturile de tranzit ale instituțiilor partenere și urmează să ajungă la beneficiari.
Într-un proiect de ordonanță de urgență emis joi de Ministerul Finanțelor Publice se prevede aplicarea pedepsei cu închisoarea acelor antreprenori care nu își vor plăti taxele datorate statului român.
FlixBus este cel mai mare furnizor de bilete de călătorie cu autocarul pe distanțe lungi din Europa, brand care a apărut în Germania, și de care nemții pur și simplu s-au îndrăgostit.
Modelul de business pe care funcționează FlixBus se concentrează pe colaborarea cu companiile locale și aducerea curselor acestora într-un singur sistem și într-un singur nume, acela fiind FlixBus. Practic, tot sistemul se realizează prin digitalizare. În acest fel, cumpărătorul de bilete știe un singur furnizor și cel mai important, știe un furnizor care satisface nevoile călătorului (de aici și dragostea nemților pentru acest brand).
De curând, Facebook face și în România concurență serioasă platformelor de cumpărare/vânzare online.
Compania a anunțat lansarea Facebook Marketplace în România, platforma care este deja funcțională în peste 25 de țări din întreaga lume și care se adresează utilizatorilor obișnuiți sau micilor afaceri.
Ideea de a construi aceasta platforma, le-a venit celor de la Facebook în urma urmăririi comportamentului utilizatorilor de pe rețeaua socială, și anume că aceștia vând și cumpără într-un mod dezordonat prin simple anunțuri postate pe platformă.
In Facebook Marketplace, utilizatorii pot adăuga produse, încărcând imagini, descrieri și menționând un preț pentru fiecare produs, sau pot vedea produsele disponibile spre vânzare, în funcție de categorie. De asemeni, ei pot alege dacă afișarea anunțurilor se va face în funcție de proximitatea vânzătorului sau ordonată în funcție de preț.
Din nefericire, serviciul nu oferă posibilitatea de a face plăți online și oficialii au declarat ca nici nu au în plan momentan dezvoltarea acestei opțiuni.
Principalele avantaje ale Marketplace sunt transparența și siguranța. Atât vânzătorul cât și cumpărătorul interacționează folosindu-și profilul de Facebook, fapt ce permite oricărei părți să analizez cealaltă parte ca fiind credibilă sau mai puțin credibilă. Mai mult de atât, există și un sistem de raportare a suspiciunilor către echipa Facebook care va verifica situația și va elimina conținutul daca acesta se dovedește a fi nepotrivit.
În România, există mult potențial antreprenorial însă puțini sunt cei care aleg acest drum și preferă mai degrabă un job (așa-zis) stabil care nu aduce riscul de a exista alternanțe.
Pe de altă parte, există grupuri de oameni/companii care promovează antreprenoriatul și ideile deștepte demne de luat în seamă.
Unul dintre aceste grupuri este și Impact Hub Bucharest, care vine cu un program de accelerare de business, numit Hubcelerator care se desfășoară în București în perioada 6 octombrie – 15 decembrie 2016.
În urma participarii la acest program, 30 de startup-uri vor fi selectate pentru validarea și dezvoltarea propriilor idei de business alături de antreprenori și mentori precum Axinia Bogdan (Emag), Marian Popa (Deutsche Bank), Raluca Radu (answear.com), Sergiu Negut (Fru Fru), Paul Ghita (Melow Drinks) sau Sorin Kertesz (Biciclop).
Potrivit organizatorilor, programul include workshop-uri pe teme de vânzări, strategii de marketing, planuri financiare și momente de mentorat 1 la 1.
Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea. (Nelson Mandela)
50% din foștii participanți își dezvoltă în prezent afacerile. Printre cele mai deosebite idei dezvoltate cu ajutorul acestui program amintim Iutta (un brand de genți), Aviziero (o aplicație de gestiune online a asociațiilor de proprietari) și Upside Down (o companie care produce portofele, sacoșe și genți din bannere sau prelate reciclate).
Așadar, dacă ești antreprenor la început de drum, merită să te înscrii în acest program. Înscrierile se fac până la data de 25 septembrie pe pagina web a organizatorului (click aici).
Cum este și normal, pentru desfășurarea unui astfel de program este nevoie și de finanțe. Un participant va plăti între 1500 – 2000 de lei pentru înscrierea în program. Mai multe detalii puteți afla direct de la organizator.
Amintim că înainte de toate și pentru diminuarea riscurilor, cheia este educația! Mult succes!
Photo credit: searchengineland.com
Închirierea unei mașini a devenit și în România un serviciu tot mai accesibil și cu această ocazie domeniul primește tot felul de inovații. În acest articol vom vorbi despre conceptul de car sharing care își face loc în piața românească.
Conceptul se bazează pe ideea de a oferi spre închiriere mașina personală către șoferi care solicită acest lucru. Ideea este motivată de faptul că o mașină persoanală reprezintă cel mai mare consumator de resurse. Conform studiilor, o mașină se depreciază 60% în primii 5 ani de la achiziție și nu ar fi o problemă dacă mașinile noastre le-am folosi mereu. Însă de cele mai multe ori nu avem nevoie de mașină în permanență și acest lucru nu face nimic decât să cheltuim bani pe un lucru pe care nu îl folosim mereu.
De aceea, conceptul a fost înțeles de americani și usor se extinde în toată lumea, unde oamenii înțeleg că dacă închiriază mașina în timpul în care nu o folosesc, pot reduce sumele plătite pentru întreținere din câștigurile obținute la închiriere.
Serviciul este disponibil prin înscrierea mașinii sau solicitarii de închiriere într-un sistem online.
Curentul fiind nou, la noi concurența este foarte redusă în acest domeniu. Pentru acest concept, l-am întâlnit pe Ovidiu Mihoc, fondatorul www.lendit.ro și l-am rugat să ne poveasca despre acest sistem care practic poate deveni business pentru toată lumea, începând de la cel care oferă spre închiriere, continuând cu cel care închiriază la un preț mai mic și nu în ultimul rând cel care face facilă această tranzacție, platforma unde se întalnește oferta cu cererea.
Care sunt avantajelele și dezavantajele acestui sistem? (ne răspunde Ovidiu)
Ovidiu:
Avantajele sunt substanțiale de ambele părți: pentru cei care doresc să închirieze o mașină, prețurile sunt mai mici (dispar taxele ascunse), conveniența mai mare (mașini mai aproape de consumatori), diversitatea mai mare de autovehicule precum și reducerea birocrației comparativ cu o companie tradițională de închirieri, iar pe partea cealaltă, proprietarii de mașini își pot reduce considerabil costurile de mentenanță. Dezavantajele ar putea fi creșterea nivelului de uzură a mașinii și riscurile asociate închirierii: accidentele și furturile. Ambele dezavantaje vor persista, însă putem să le minimizăm prin creearea unor sisteme de protecție (asigurare CASCO, instalarea GPS-ului și verificarea soferilor).