Astăzi stăm de vorbă cu Răzvan Pascu – fondator Travel Communication Romania și al ONG-ului Asociația Travel Focus, dar și cel mai apreciat blogger de turism din România – despre sustenabilitate, devenit un punct de reper important de la care pleacă jucătorii internaționali în turism.

Turismul sustenabil implică o gândire în perspectivă și nu se limitează doar la niște date statistice. Acesta implică, în primul rând, promisiunea respectării și conservării mediului pentru generațiile viitoare. Mizele acestui tip de turism sunt atât o dinamică dezvoltare economică, precum și soluții practice pentru nealterarea patrimoniului natural și cultural, pentru care marii jucători din business deja se luptă.

Răzvan Pascu

Plasarea României în mijlocul acestui sistem nu poate însemna decât prosperitate și durabilitate, declară Răzvan Pascu.

Conceptul de sustenabilitate ar trebui să fie avut în vedere de fiecare antreprenor în derularea activităților sale. Trebuie sa ținem cont că turismul anului 2018 este despre EXPERIENȚE. Turiștii nu mai vor să călătorească doar ca să bifeze obiective turistice, acum vor să simtă și să înțeleagă mai bine cultura și populația locală, gastronomia și cultura. Avem câteva exemple de succes în acest sens, în special în Transilvania și Delta Dunării, de antreprenori români sau străini care au integrat foarte bine populația locală în pachetele turistice și mai sunt exemple de succes, răzlețe, în Bucovina sau Maramureș.

Din păcate, deși potențialul României pe harta turismului internațional este considerabil, România nu beneficiază de notorietate, de o poziționare relevantă pe piețele țintă, de un management eficient al destinațiilor, de un portofoliu de produse dinamice pentru dezvoltarea zonelor turistice, și, implicit, a comunităților din zonele respective.

Aș putea afirma, fără să greșesc, că România aproape că nu există pe harta turismului mondial, iar turismul sustenabil este dezvoltat mult sub potențial.

România – Locul potrivit pentru turism sustenabil?

România beneficiază de resurse naturale și culturale importante, întruchipate atât de destinații turistice, cât și de comunități, obiceiuri și tradiții unice în lume, care ar putea genera atât dezvoltare economică, cât și vizibilitate pe piața globală a turismului. Mai mult, ecoturismul reprezintă o formă de turism sustenabil, iar, după cum știm, în România există deja două destinații ecoturistice omologate de către Comisia Europeană, respectiv Zărnești Piatra-Craiului și Mara-Cosau-Creasta Cocoșului, existând încă 8 propuse pentru omologare.

În condiții favorabile de dezvoltare al turismului sustenabil, totuși cine ar trebui să facă primii pași? Mediul politic sau mediul privat de afaceri?

Consider că mediul politic ar trebui să depună eforturi în vederea conturării unui profil turistic al României. Deși există deja numeroase asociații și fundații al căror obiect de activitate vizează dezvoltarea comunitară, protejarea și conservarea mediului, promovarea și conservarea tradițiilor locale, ecoul acestor voci încă se lovește de birocrație și impredictibilitate politică.

De asemenea, mediul privat de afaceri trebuie educat în această direcție, prin adoptarea de măsuri de eficientizare a utilizării resurselor și a practicilor prietenoase cu mediul în cadrul activităților lor specifice. Există numeroase ONG-uri care au făcut până acum mai multe pentru ecoturism decât toate Guvernele la un loc. Din păcate, totuși. Situația ar trebui să fie tocmai invers.

Sustenabilitatea vizează o bună calitate a vieții, zone verzi și performanțe economice. În primul rând, pentru ca un oraș sau o comună să fie sustenabile, trebuie ca o întreagă comunitate să se implice în acest proces.

Pornind de la autoritățile publice, întreprinderile și până la micile comunități, trebuie avute în vedere adaptarea practicilor profesionale, utilizarea rațională a resurselor, educarea turiștilor înspre încurajarea creșterii economice din zonele de destinație. De exemplu, Muzeul Astra din Sibiu găzduiește frecvent evenimente culturale, prin care promovează apropierea turiștilor de tradiția și obiceiul popular românesc, respectând valorile sociale și culturale ale comunității locale.

Tendința comună ar fi aceea de a privi problemele globale ca pe niște adevărate probleme. Pot fi acestea văzute drept niște oportunități pentru antreprenori?

Antreprenorii au două variante: fie le percep așa cum sunt dezbătute la nivel global, fie își creează reale oportunități pe marginea lor. Turismul sustenabil încurajează implicarea și participarea populației locale la diferite activități care presupun interacțiunea cu turiștii. Astfel, însuși turistul/clientul va fi cel care va contribui la diminuarea sau chiar la rezolvarea problemelor.

Deși, în 2017, România a beneficiat de o creștere a numărului de turiști, interesul turiștilor străini se îndreaptă tot către clasicele destinații. Printre zonele cu un potențial imens de dezvoltare, Răzvan Pascu menționeză Delta Dunării, stațiunile balneare (Techirghiol, Baile Tușnad, Băile Govora), stațiunile din Subcarpații de Curbură, Transilvania, Maramures, Bucovina, Oltenia, etc.

La modul cel mai onest, nu simt implicarea mediului guvernamental și politic în niciun fel, toată creșterea se datorează contextului bun internațional, dar mai ales mediului privat românesc care se zbate singur să promoveze Romania turistică, când asta ar trebui făcut în mare parte de autorități.

Este antreprenoriatul în turism pentru oricine?

Antreprenoriatul în turism înseamnă mai mult decât gestionarea unui business și dorința de a avea profit cu orice preț. Implică pasiune, documentare, reinventare constantă și responsabilitate. Antreprenoriatul trebuie, deci, asimiliat cu prosperitatea unei societăți la care trebuie să contribuim prin proiectele și strategiile noastre.

Deși antreprenoriatul implică multă birocrație, impredictibilitate legislativă, responsabilitate în fața angajaților, satisfacțiile întrec, adesea, aceste provocări. Așadar, cum am mai spus-o, antreprenoriatul cu greu se invață, el trebuie sa fie în sânge. Dacă nu ai pasiune pentru asta, nu face asta, pentru că o vei face prost!

Revenind la sustenabilitate. Care sunt avantajele mele dacă aleg să construiesc un business sustenabil? Există fezabilitate la momentul actual (și în acest context politico-economic)?

România este o piață tânară pentru această formă de turism, dar extrem de ofertantă și dotată în acest sens. Deținem un potențial imens în ceea ce privește tradiția și autenticitatea locală, filiera pe marginea căreia se pot construi proiecte de succes, concretizate într-un turism viabil, din punct de vedere financiar. Da, se pot face bani din turismul sustenabil.

Tineri antreprenori,

Trebuie să vă documentați constant, să fiți sensibili la nevoile pieței, să fiți capabili să se reinventeze ori de câte ori se lovesc de un zid. Într-adevăr, în această industrie întâlnești nenumărate piedici, întâlnești neprevăzutul sau idei preconcepute, însă este important să faci uz de nelimitatele posibilități de dezvoltare ale unui business care, ușor și fără să îți dai seama, se poate transforma într-o pasiune și un fel de a fi.

 

Autor

Pentru că antreprenoriatul este principalul vector al progresului unei comunități. Pasionată de noile invenții, soluții și de potențialul extraordinar al românilor.